Intai a fost gradina!

De cele mai multe ori, vegetatia rasare timid, abia dupa ce proprietarii reusesc sa isi vada terminata casa mult visata.

Insa in gradina din corbeanca realizata de arhitectul peisagist Virgil Isacescu, casa este cea care s-a itit pe parcurs in peisajul care a reprezentat prioritatea unui cuplu indragostit de conifere. Arhitectul a exploatat caderea naturala de cinci metri a terenului situat pe malul lacului. Iar lucrarea s-a realizat "vazand si facand", respectand energia locului si regula de aur: fara amenajari artificiale! Fara planuri si schite rigide, peisagistul si-a ales panza, culorile si subiectul si abia apoi a pictat vreme de doi ani, cu mai bine de 300 de copaci, zeci de arbusti si multe alte plante, tabloul dorit. De la pietrele aduse din Bu­ciumeni, fiecare cantarind peste doua tone, la sutele de conifere din gradina si pavilionul japonez reinterpretat, totul a fost pus in opera... la fata locului.

Contrazicand legile agronomiei, care vorbesc despre ineficienta plantarii pinilor in mijlocul verii, sub amenintarea ca... se usuca, pri­mii 70 de pomi s-au plantat in plin soare. Iar recolta a fost bogata, pentru ca numai doi dintre ei s-au supus amintitelor legi.

De altfel, gradina a prins contur relativ repede, in ciuda suprafetei uriase care a trebuit amenajata, de peste 5.000 de metri patrati, pentru ca cea mai mare parte a plantelor erau deja mature, fiind practic relocate dintr-o pepiniera experimentala. Un experiment care a reusit pe deplin.

Cedri, artar japonez, ienuperi, pini, picea, tuia, chamaecyparis, albizzia julibrissin... In traducere libera, gradina din imagini.

Cursul de apa continua pana in dreptul pontonului. Pavi­lionul a fost ultimul colt de gradina amenajat, desi placa de fundatie s-a turnat inca de la inceput. Arhitectul si proprie­tarii considera ca lucrarea este, de fapt, inca in evolutie.